thanks: maestro & miri

un prun pitic. în jurul rădăcinii ploaie de fructe prăbușite. lungit în marea de echimoze de pe sol, un nud cuminte, tolerabil, pudic. și eu pândind printr-un echidistant 50mm, cu film proaspăt în “cutie”. fără vreun filtru warm. doar scena este simplă, rece.

până la fotografia de studio, o astfel de întâmplare vizuală, jumătate hazard, jumătate regie ar fi fost tot ce mi-aș fi dorit de la o ședință de nud.
între timp, dramatica lumină artificială m-a răsucit puțin.

oh, sper că nu până la stadiul de… prun în studio!

umblu titirez, consum peliculă cu nesaț iar săculețul cu filme expuse o să arate în curând ca un gigant pește-balon.

nimerit, având în vedere pustiul pescăresc al bălții brăilei, prin care mă plimb pierdută într-un tricou lălâu, cu molcomul aparat pe film, zâmbind ocazional pe sub mustăți de lapte.
pândesc prin tele chiar și ce nu se-ntâmplă, mă mir de sănătatea bruscă din obraji, tresar în somn când pomii își aruncă zemoasele ghiulele-n praf.

o neclintire dragă din care nu pot să vă arăt nimic.
developez abia peste o săptămână.

între timp, întâmplări de studio.
astăzi, un cactus:
grigore!

(ședință în studio-ul maestrului)

(Canon 1N RS, Fujicolor 200)